Misiunea FMI, colacul de salvare al Republicii Moldova

Deși FMI și-a exprimat disponibilitatea de a veni cu o misiune până la finele lunii februarie, un nou acord va fi semnat doar dacă Guvernul va îndeplini mai multe condiții.

Chinurile negocierilor

Anul 2015 a fost un an de șoc pentru economia Republicii Moldova. Criza din sistemul bancar, care a dus la dispariția unei sume colosale pentru țară, de peste un miliard de euro, precum și instabilitatea politică, marcată de schimbarea mai multor guverne, a condus la faptul că partenerii strategici, cum ar fi Uniunea Europeană sau Banca Mondială, au suspendat finanțările acordate Chişinăului. Ultima misiune a FMI, care a venit în Republica Moldova în toamna anului trecut, a plecat înapoi la Washington fără vreo promisiune. Unul din motivele acestui eșec a fost și demisia guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțan.

Spiritele s-au mai calmat după ce, în ianuarie curent, în urma unor lupte politice între președintele Timofti și Partidul Democrat din Moldova, a fost investit un nou Guvern, condus de Pavel Filip. Chiar din primele zile de când și-a început activitatea, executivul de la Chișinău a declarat drept prioritate semnarea unui nou memorandum cu FMI. Mai mult decât atât, înțelegând că fără bani din exterior nu vor putea face față unei crize economice, reprezentanții Guvernului s-au arătat convinşi că acest acord va fi semnat.

În pofida optimismului Guvernului Filip, practic toți partenerii țării, inclusiv România, au declarat că nu vor acorda niciun cent dacă nu vor vedea reforme palpabile în domeniile problematice ale țării. Totodată, raportorul UE pentru Republica Moldova, Petras Auštrevičius, aflat săptămâna aceasta într-o vizită la Chișinău, a declarat că viitorul memorandum cu FMI „nu trebuie să fie doar o bucată de hârtie, ci trebuie implementat imediat”.

Veaceslav Negruță, expert în economie și ex-ministru de Finanțe al Republicii Moldova, apreciază acordul cu FMI drept unul vital pentru țară, Guvernul neavând alternativă pentru a salva bugetul. „Situația este dramatică pentru că nu există nicio voință demonstrată că Guvernarea are o agendă de reforme, iar negocierea va fi una dificilă din simplul motiv că vor apărea și unele elemente non-economice. E vorba de reforma justiției sau combaterea corupției, care nu exclud că vor exista ca precondiții în acest acord cu FMI. Acordul nu va fi semnat imediat chiar dacă vor fi negocieri. Va fi acordată o perioadă de timp de două-trei luni cu niște precondiții pe care Chișinăul va trebui să le demonstreze, iar numai după aceasta Consiliul Director de la Washington va lua o decizie. Situația nu e simplă pentru că Guvernarea, în ultimii doi ani, a demonstrat că deciziile au distorsionat indicatorii macro-economici, au dus la faptul că R. Moldova nu are buget, nu are politici. La acestea se adaugă și sistemul bancar care necesită o stabilizare imediată. Nu exclud că Chișinăul va avea mai multă greutate în a convinge, atâta timp cât nu va demonstra și pași reali”, a declarat, în exclusivitate pentru DW, fostul ministru.

Piedici în calea semnării

După ce a dezamăgit de mai multe ori încrederea partenerilor occidentali, Guvernarea de la Chișinău va avea de rezolvat un șir de probleme primordiale semnării noului memorandum. Ultimele declarații făcute de oficialii europeni indică faptul că FMI nu va mai crede promisiunile, ci va dori pași concreți, nu numai în promovarea reformelor, dar și în aplicarea acestora. Asta pentru că în negocierile sale cu guvernele, FMI de regulă pune un accent deosebit pe politici fiscale sustenabile, limitarea cheltuielilor bugetare ca pondere din PIB, o politică monetară potrivită realităților economice cât și pe alte reforme structurale.

Eugen Ghilețchi, economist la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău, crede că vor fi doi factori care vor juca rolul crucial la semnarea acordului, și anume: sectorul bancar și situația geo-politică. „În contextul sectorului bancar, autoritățile vor trebui să convingă reprezentanții FMI că au capacitatea de a soluționa trei probleme: garanția de 14,2 miliarde lei acordată de Guvern, funcția de guvernator al băncii centrale și soliditatea băncilor rămase pe piață. Anterior, atât FMI cât și Banca Mondială au enunțat că vor insista ca garanția de 14,2 miliarde lei să fie convertită în datorie de stat, cu o dobândă de 5% pentru un termen de 30 de ani. Aceasta va însemna costuri de aproximativ 700 milioane lei anual pentru bugetul de stat – misiune deloc simplă în condițiile unei contracții economice. De asemenea, identificarea unui nou guvernator al BNM va fi o precondiție pentru semnarea acordului. A treia problemă ține de situația celorlalte bănci rămase în sistem. Trei bănci au fost lichidate, iar altele trei se află sub supraveghere specială. Dacă și aceste trei bănci ajung la faliment, fie va trebui să fie emise noi credite sub garanția Guvernului, fie vom asista la colapsul sistemului bancar în întregime, ceea ce va genera un haos social-economic fără precedent. Aceasta ține de factorul geo-politic. Există o astfel de practică în cazul negocierilor FMI: condițiile care în situații normale ar juca un rol important, în situații de criză pot fi trecute cu vederea, precum a fost și în cazul Ucrainei. Cel mai curând aceasta ar putea să fie și cazul Republicii Moldova, încât dorinţa Occidentului de a nu pierde influența în regiune este prea mare, fapt demonstrat și în cazul instaurării noului Guvern la Chișinău”, a comentat pentru DW, Eugen Ghilețchi.

Bugetul, primul pe listă

Din cauza problemelor economice mari prin care a trecut Republica Moldova cel mai mult a avut de suferit bugetul țării. Astfel, nici la ora actuală, Guvernul de la Chișinău nu are un buget pentru anul 2016, iar pentru a salva situația prim-ministrul Pavel Filip a declarat că va discuta proiectul bugetului cu misiunea FMI. Se pare că aceasta este o ultima șansă pentru noua majoritate parlamentară de la Chișinău de a demonstra că are capacitatea de a scoate țara din impas.

„Ar fi fost o greșeală din partea Guvernului să aprobe bugetul, iar pe urmă să înceapă negocierile cu FMI. Astfel, doar după convenirea unor parametri macro-economici, financiari și fiscali, se poate veni cu un proiect de buget în Parlament. Decizia este una corectă și nu este a celor de la Guvern. Situația impune un asemenea parcurs pentru că dacă executivul aproba un buget, nu exclud că necesitatea faptului ca FMI să mai vină la Chișinău dispărea. Cu toate acestea, Guvernul deja ar trebui să aplice blocarea unor cheltuieli ca să nu admită intrarea în faliment a unor instituții bugetare. O altă motivare a faptului pentru care Guvernul a declarat că bugetul va fi stabilit abia după discuțiile cu FMI este impunerea de către organizația internațională a mai multor elemente nepopulare, pentru a stabiliza situația. În acest caz, acest Guvern va putea da vina oricând pe FMI, pentru că aceasta este cerința partenerilor, neasumîndu-și propria agendă de reforme necesare”, a declarat Veaceslav Negruță.

Când vor dezgheța finanțarea alți parteneri ?

Potrivit experților, doar anul trecut, din cauza instabilității politice și a crizei financiar-bancare, Chişinăul a pierdut fonduri europene în valoare de 40,5 milioane de euro. De asemenea, Banca Mondială a determinat să înghețe o tranșă de 45 de milioane USD suport bugetar, iar creditul de 150 de milioane de euro, promis de România, se află în aceeași stare de așteptare. Acestea fiind doar o parte din ceea ce putea câștiga Republica Moldova de pe urma colaborării cu partenerii străini.

Contactat de DW, directorul de țară al Băncii Mondiale în Moldova, Alex Kremer, a menționat că principala condiție a Băncii Mondiale pentru a debloca asistența financiară este finalizarea doar după ce se va încheia auditul altor trei bănci aflate sub supraveghere specială (Victoriabank, Moldindconbank și Moldova-Agroindbank), iar acest proces trebuie urgentat și făcute cât mai rapid publice concluziile.

Totodată, Ruslan Piontkivsky, economist superior la oficiul Băncii Mondiale de la Chișinău, a declarat că: „Menținerea unei politici macro-economice adecvate este o condiție prealabilă pentru orice sprijin bugetar oferit de Banca Mondială, inclusiv a doua operațiune privind politicile de dezvoltare a Moldovei, care este în prezent în curs de pregătire. La evaluarea politicilor macro-economice în Moldova, de asemenea, echipa Băncii Mondiale va lua în considerare viziunea misiunii FMI. Prin urmare, un nou program de suport al FMI va transmite un semnal puternic pozitiv. Totodată, pe lângă un cadru macro-economic adecvat, echipa Băncii Mondiale așteaptă modificarea actelor legislative de îmbunătățire a cadrului de reglementare a sectorului financiar bancar”.

În situația de astăzi, atât partenerii externi, dar în special populația din R. Moldova, rămân în așteptarea acestei misiuni, care ar putea redresa situația economică. Mulți se declară sceptici și nu înțeleg de ce Occidentul susține în continuare actuala clasă politică, care se face vinovată de cele întâmplate. Pe de altă parte, se pare că partenerii străini mai oferă o șansă și își mai pun o dată speranța în politicienii, declarați pro-europeni, ca aceştia să se apuce de treabă.