Cine primește ajutoarele sociale Hartz IV - și cine nu

Potrivit datelor Agenției federale a Muncii, la sfârșitul lui decembrie primeau ajutoarele sociale Hartz IV în jur de 6 milioane de persoane. Dintre acestea, în jur de 2 milioane (34,3%) sunt străini. Aproape jumătate dintre beneficiarii străini (959.000) provin din afara Europei și au statut de refugiați. Cel mai mare grup este cel al sirienilor, cu 588.301 persoane - ceea ce înseamnă că fiecare al zecelea beneficiar de Hartz IV în Germania provine din Siria.

438.850 din persoanele de origine străină care primesc acest ajutor financiar provin din alte state din UE, cele mai numeroase grupuri fiind bulgarii (84.334), polonezii (80.517) și românii (65.902). Pe locul doi după Siria ca țară din care provine cel mai numeros grup beneficiar de Hartz IV este Turcia: 259.447. Urmează irakienii (138.000) și afganii (99.000).

Printre beneficiarii acestor fonduri se mai numără și cetățeni din state exotice ca Tonga (31) și Fiji (10), Maldive (6), St. Lucia (10), Trinidad/Tobago (44) sau Mongolia (428). 12.255 de beneficiar de Hartz IV sunt apatrizi, în timp ce la 27.144 nu este clară originea.

Premisele ce trebuie îndeplinite

Nu oricine poate primi însă ajutoare sociale, cetățenii străini trebuie să îndeplinească anumite condiții.

Solicitanții de Hartz IV trebuie să dovedească că locuiesc legal în Germania. Cei din afara UE au nevoie de un permis de rezidență.

Străinii care sunt primiți în Germania cu statut de refugiați sunt finanțați mai întâi din fondurile prevăzute de legislația privind azilul. Dacă li se acceptă rămânerea în Germania, atunci ei trebuie să facă dovada că au nevoie de ajutoare sociale.

De la străinii care solicită Hartz IV se mai cer dovezi că nu se află în Germania doar pe termen scurt, în calitate de turiști: ei trebuie să aibă un contract de închiriere a unei locuințe în Germania, un act de înregistrare pe teritoriul Republicii Federale și un document de identitate.

Cine se află în Germania în căutarea unui loc de muncă nu poate primi sprijin financiar de la stat. Cu alte cuvinte: nu oricine are acces automat la ajutoare sociale.

Libertatea de mișcare a forței de muncă pentru cetățenii comunitari

În principiu, cetățenii comunitari pot lucra în orice țară din UE. Pentru țările care au aderat la Uniune în 2004, respectiv în 2007, a existat o perioadă de tranziție de șapte ani (mai puțin pentru Malta și Cipru). Ultimele restricții au expirat la 1 ianuarie 2014, ceea ce înseamnă că toți cetățenii comunitari au drept de muncă neîngrădit în întreaga UE.

Nevoiți să primească ajutoare, în pofida obținerii unui venit propriu

Îndreptățite să primească Hartz IV sunt și persoanele care au un loc de muncă, dar care nu câștigă destul pentru a trăi din acest venit sau din ajutoare primite de la rude.

Mulți imigranți au probleme să găsească un job bine plătit, care include și asigurările sociale necesare. Din cele 32 de milioane de locuitori ai Germaniei care au locuri de muncă în care sunt garantate asigurările sociale, doar 3,5 milioane sunt străini (2017); dintre aceștia din urmă, 1,5 milioane provin din afara UE.

De exemplu, lucrători sirieni, bulgari sau români au dreptul să ceară Hartz IV dacă venitul din munca lor legală nu le acoperă cheltuielile de trai și cu chiria.

Crește procentajul beneficiarilor migranți

Potrivit Agenției germane a Muncii, în septembrie 2017, persoanele de origine străină beneficiare de Hartz IV reprezentau peste 52% din total. La sfârșitul lui 2013, era vorba de doar 43%. Persoane de origine străină sunt considerate cele care provin din străinătate sau fac parte din familii în care cel puțin un părinte este din afara Germaniei.

Autor: Klaus Ulrich/os