Numărul delictelor scade, teama crește

Când ministrul federal de Interne prezenta până acum statistica privind criminalitatea, era un fel de fapt divers. De la criza refugiaților, lucrurile stau altfel. Toată lumea a așteaptat marți declarațiile ministrului de Interne, Horst Seehofer, de la Berlin. A fost pentru prima dată când noul ministru de resort a prezentat statisticile privind criminalitatea în toată Germania și deodată s-ar potrivi mai multe titluri în presă: ”Cea mai mare scădere a criminalității din ultimii 25 de ani”, ”Spargerile de locuințe au scăzut cu o cincime” sau ”Criminalitatea juvenilă scade masiv”. 

Dar aceste titluri nu vor exista prea des, poate chiar niciodată. Pentru că Germania anului 2018 este o altă țară. Pentru că emoțiile sunt tot mai impotante decât faptele. Și pentru că numai știrile proaste au valoare de știri. 

Christian Pfeiffer este expert, atunci când vine vorba despre statistici ale poliției. Pfeiffer este cel mai cunoscut criminolog german, a fost directorul Institutului de Criminologie din Saxonia Inferioară și ministru al Justiției din partea SPD în parlamentul acestui land. Are oare el un răspuns la întrebarea de ce mulți germani se simt în nesiguranță, deși delictele au scăzut în 2017 cu 10 procente față de anul precedent, ajungând la 5,76 milioane? 

"Mediile alimentează sentimentul nesiguranței"

”Sigur că, pe de o parte, acesta este un fenomen mass media - 'Only bad news is good news' (Numai știrile proaste sunt știri bune)”, spune Pfeiffer, sugerând ca dovadă programele TV zilnice. ”Este o nebunie, nu mai găsești o seară fără vreun film polițist. Suntem acaparați de crime”. Așa că nu e de mirare, spune acesta, că oamenii generalizează și au impresia că sunt înconjurați de pericole, deși criminalitatea a scăzut foarte mult anul trecut. 

Una reprezintă media, alta emoțiile. ”Avem în Germania un sentiment de nesigurață, pentru că trăiesc atât de mulți străini aici. O părticică din patrie nu mai e ce a fost”, constată Pfeiffer. Germania trăiește acum ceea ce trăiește fiecare țară de imigrație atunci când vin mulți străini deodată, spune Pfeiffer: ”O fază de lipsă de siguranță, pentru că oamenii au învățat de mii de ani că străinii pot fi periculoși”. Mai ales în marile orașe, în care procentul străinilor a crescut vertiginos - și asta nu din cauza creșterii criminalității, ci din cauza ”sentimentului de pierdere a patriei”. 

Refugiații acceptați fac parte statistic din totalul imigranților

Iar tocmai la străini, la imigranți, se uită lumea când sunt publicate statistici ale poliției. Comparațiile cu anii precedenți sunt dificile, pentru că acum refugiații acceptați, cum ar fi cei urmăriți politic, sunt și ei puși la socoteală. Ca imigranți se numără solicitanții de azil, tolerații, cei ”fără permis de ședere”, cei cu protecție subsidiară (de regulă refugiați din zone de război) și puținii refugiați preluați de Germania prin programe speciale umanitare. 

Într-adevăr, există mai multe cazuri suspecte în rândul imigranților, decât procentajul acestora din totalul populației: la furturile de buzunare, la violuri și abuzuri sexuale, la vătămările corporale minore și grave, la jafuri și spargeri de locuințe. Dar există motive: ”Străinii se confruntă cu un risc dublu de a fi deferiți poliției decât germanii”, explică Pfeiffer. 

Grupul-problemă al bărbaților tineri - și înainte de criza refugiaților

Dar un element important este vârsta și sexul făptașilor. ”Bărbații tineri între 14 și 30 de ani au fost încă din 2014, dinainte de criza refugiaților, de departe grupul cel mai problematic. Pe vremuri, ei reprezentau jumătate din prezumtivii făptași, dar numai nouă procente din totalul populației”. În rândul refugiaților de război, ei reprezintă o pătrime, iar în rândul imigranților din nordul Africii, chiar jumătate. Așadar, bărbați care deseori nu au nicio perspectivă de a rămâne în Germania și care și-au lăsat nevestele acasă. ”Lipsa femeilor se face simțită foarte puternic. Ele mai aplanează lucrurile. Atunci când ele lipsesc, cultura macho înflorește”, subliniază criminologul. 

Ar fi atunci reîntregirea familiei soluția pentru diminuarea criminalității? Pe de o parte da, spune Pfeiffer, pe de altă parte înțelege și guvernul german. ”Germania vede pur și simplu limita posibilităților ajutoarelor sociale pentru migranți. Pot înțelege acest lucru”. 

Investiții în loc de economii la ajutorul pentru dezvoltare

Mai puțină înțelegere are însă Christian Pfeiffer pentru economiile dure pe care le face ministrul federal de Finanțe, Olaf Scholz, mai ales în domeniul asistenței pentru dezvoltare. Mai degrabă ar lua exemplul ministrului federal pentru Colaborare Economică și Dezvoltare, Gerd Müller, consideră Pfeiffer: ”Este un plan foarte inteligent al lui Müller, de a sprijini firmele private cu fonduri din partea statului, spre a crea locuri de muncă în țările din care vin refugiații”. Această idee le-ar da perspective oamenilor în țările lor și, crede Pfeiffer, ar mai fi benefică probabil și statisticii poliției cu privire la criminalitate. 

 Autor: Oliver Pieper / lp