Criză a democraţiei în Europa de Sud-Est

Numeroase simptome ale crizei prin care trece acum democrația în multe țări europene s-au format deja de mai mulți ani în sud-estul continentului, unde s-au consolidat și au devenit marcante pentru scena politică. Între timp, criza democrației în Europa de Sud-Est ar fi devenit vizibilă pentru toată lumea iar "ideea unui consens liberal-democratic nu mai există", apreciază Florian Bieber, profesor la Centrul de Studii Sud-Est-Europene la Universitatea Graz.

Această criză nu ar fi însă consecința unei depresii acute, crede Michael Hein, profesor la Universitatea Humboldt din Berlin, ci s-ar fi transformat într-un amplu proces negativ. Hein a evaluat mai mulți indicatori și numeroase date statistice, măsurând totodată nivelul de democrație pe baza unor criterii privind dezvoltarea, aspectul social și statul de drept. Peste tot se relevă aceeași tendință: toate țările sud-est-europene, cu excepția Kosovo, indiferent dacă sunt sau nu membre ale UE, au înregistrat un regres continuu în ultimii ani. Starea descrisă ar viza nu doar înrăutățirea obiectivă a condițiilor social-economice, dar și un recul în legătură cu parametrii subiectivi, precum încrederea cetățenilor în parlamente și instituții publice.

La țările care nu fac parte din UE (sau care au aderat recent, precum Croația), ar fi vorba pe lângă criza democrației și de crize privind orientarea pe viitor și valorile de bază. În acest context, sunt preferate personalități politice puternice, adesea cu mesaje naționaliste. Iar naționalismul generează apariția unor lideri autocrați, chiar dacă au fost aleși democratic, arată profesorul Bieber.

Un nou stil de conducere în Balcani

Prin urmare, în vestul Balcanilor s-ar fi impus un nou stil de conducere, este de părere Vedran Dzihic, profesor de politologie la Viena: conducere autoritară, cu argumente naționaliste și o economie de piață neoliberală. Politicienii caracterizați de noul stil ar da dovadă de un "incredibil pragmatism în ceea ce privește exercitarea puterii", cu un comportament apropiat celui al președintelui turc Erdogan. Democrația devine astfel doar un mijloc pentru un scop, nemaifiind scopul în sine. Instrumentele democratice sunt folosite în scopurile proprii ale guvernanților, fiind astfel de fapt dezactivate.

De exemplu, premierul sârb Aleksandar Vucic: un prototip al politicianului "mesianic și narcisist". Alegătorilor li se sugerează că soluția la criza actuală ar fi o mână de fier, potrivit lui Dzihic. În acest fel, puterea devine monopolul unei singure personalități conducătoare. Instituțiile statului sunt practic scoase din uz iar sistemul funcționează și pentru că mereu se face trimitere la o presupusă criză națională în care s-ar afla țara. O abordare care este utilizată și în politica economică, prin care liderul puternic le promite oamenilor că va rezolva problema creșterii de care ar urma să beneficieze tot poporul. În realitate, profită doar clientela politică și cercul de putere apropiat.

UE trebuie să rămână implicată

Dzihic este totuși optimist că ar mai exista modalități de a stopa această tendință negativă și de a sparge structurile crescând autocrate. Important ar fi ca oamenii să ia poziție împotriva abuzurilor publice. Exemple în acest sens ar fi rezistența civică împotriva unui megaproiect de construcții dorit de autorități la Belgrad, precum și revoluția multicoloră din Macedonia, împotriva corupției și abuzului de putere. Dar aceste mișcări civice de protest ar avea nevoie de susținere mai amplă. Cel mai recent exemplu de astfel de proteste, în România, demonstrează cum poate societatea civilă să oblige efectiv guvernul să restaureze principiile statului de drept. Dzihic vrea mai multe "alianțe cu forțele liber-democratice" și crede că este nevoie de curaj, creativitate și forme civile de rezistență, după ce elitele puternice au acaparat instituțiile de presă în multe state din regiune.

Sprijinirea societății civile și presei independente ar fi și în opinia Natashei Wunsch modalitățile prin care ar putea fi stopate aceste tendințe antidemocratice. Politoloaga din Zürich deplânge "îndepărtarea clară de drumul european pozitiv" în țările din vestul Balcanilor. "Regresele procesului de democratizare și indisponibilitatea UE de a continua extinderea sunt fenomene care se influențează reciproc". Conceptul de integrare prin democratizare ar fi între timp depășit, deoarece europenizarea și democratizarea statelor respective au fost decuplate. UE ar trebui să critice explicit încălcările democrației și să creeze simultan mecanisme de sprijinire a democrației și societății civile. Wunsch crede că programele educaționale și de schimburi culturale ar putea recrea imaginea generală pozitivă a progreselor de democratizare și integrării europene.

Experții citați cred în unanimitate că două aspecte ar necesita atenție specială: statul de drept și libertatea presei. Eșecurile din ultimul timp în aceste domenii ar fi alarmante iar acestea ar trebui să fie aspru penalizate de acum înainte, simultan cu introducerea unor măsuri de sprijin. În caz contrar, țările din Europa de Sud-Est se vor îndepărta și mai mult de valorile comunității europene, ceea ce ar face ca eventuala lor aderare la Uniune să devină tot mai puțin probabilă.

Autoare: Adelheid Feilcke