Contraofensiva președintelui

Aflat la Sofia, cu prilejul unei reuniuni informale a Consiliului European, președintele Iohannis a răspuns întrebărilor ziariștilor într-o manieră mai relaxată decât în ocaziile precedente. Ambianța a fost după toate aparențele priincioasă, căci nu s-a discutat despre Ierusalim, nu a fost vorba despre blocarea declarației UE inițiate de francezi, iar despre acordul cu Iranul - am aflat iarăși de la președinte - s-a discutat în termeni mai relaxați decât s-ar fi crezut după iritarea diplomatică inițială. Prin urmare, dacă s-a temut de reproșuri sau aluzii malițioase, președintele Iohannis a putut constata că lucrurile au luat o turnură pozitivă.

Președintele nu a pierdut totuși ocazia de a spune că România mai ”gafează” uneori, deși a devenit clar, chiar în lumina propriei descrieri a ambianței de la Sofia, că nu ar fi fost deloc prielnic pentru relațiile transatlantice dacă cei 28 ar fi decis in corpore să semneze o declarație casantă ca aceea a ministrului francez de externe, Jean-Yves Le Drian: ”Franța dezaprobă decizia Stetelor Unite de a-și transfera ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, așa cum a spus-o în nenumărate ocazii președintele Macron”(www.diplomatie.gouv).

E știut că, în limbajul diplomatic a dezaproba e mai tare decât a regreta, a deplora, a exprima îngrijorarea, deși sună cu o notă mai jos decât a condamna. În orice caz, ar fi fost o declarație menită să adâncească falia creată între cele două țărmuri ale Atlanticului și la care un Donald Tusk bunăoară nu a ezitat să contribuie, prin afirmațiile sale în doi peri: ”Uitându-ne la ultimele decizii ale lui Trump, ne putem gândi: cu asemenea prieteni de ce ne ne-ar mai trebui dușmani?”

Președintele Iohannis a mai spus pe un ton dezaprobator, dar în aceeași notă de bunăvoință didactică, că există persoane după care România ar trebui să aleagă între Statele Unite și Uniunea Europeană. Or, acest lucru este - în opinia sa - cu totul greșit. Probabil că majoritatea largă a românilor ar fi de acord. Numai că actul prin care reprezentantul diplomatic al României a blocat declarația UE a avut un efect pozitiv, fapt pe care președintele a evitat să-l recunoască. România a contribuit alături de alte două țări nu la subminarea Uniunii, nu la o alegere radicală, ci la atenuarea asperităților ivite în relația transatlantică.

Am avut o clipă impresia că președintele s-a pronunțat joi dimineață pentru un compromis cu Guvernul pe temele aflate în dispută, căci el a spus așa: ”Toată lumea a înțeles că, dar nu numai în chestiunile de politică externă, în toate chestiunile care privesc România, lucrurile trebuie discutate”. Poate ne înșelăm și vom asista pe mai departe la același război, fiecare crezând că celălalt ar trebui să-și asume lecția. Este, din păcate, posibil.

Să nu ignorăm că președintele Iohannis, luat prin surprindere de mișcarea rapidă și bine coordonată a PSD-ului, a căutat să obțină asigurări personale și l-a trimis pe consilierul său de politică externă, Bogdan Aurescu, la Washington, acolo unde a discutat miercuri cu principalul responsabil pentru afacerile europene și asiatice, Wess Mitchel. În comunicatul Ambasadei României în SUA se arată: ”Întrevederea cu Wess Mitchell a prilejuit o discuție aprofundată despre Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA, obiectivele României pentru Summit-ul NATO din luna iulie și stadiul pregătirilor, precum și rezultatele concrete preconizate pentru Summit-ul Inițiativei celor 3 Mări din luna septembrie, de la București.”

Or, o ”discuție aprofundată” a cuprins cu necesitate subiectul Ierusalimului și pe cel al acordului cu Iranul, iar președintele Iohannis va fi obținut confirmările așteptate. În orice caz, conform aceluiași comunicat: ”Bogdan Aurescu a amintit întrevederea deosebit de fructuoasă dintre Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald Trump, care s-a desfășurat la 9 iunie 2017 la Washington, și care a conferit Parteneriatului Strategic dintre România și SUA mai multă substanță și robustețe”. 

Rezultatele acestor convorbiri ca și ambianța mai relaxată de la Sofia au contribuit pesemne la buna dispoziție de joi a președintelui Iohannis. Ne putem totuși întreba dacă americanii  vorbesc pe o singură voce, căci de la alegerea președintelui Donald Trump s-a creat de multe ori impresia că la Washington o competiție insuficient tranșată pentru putere bruiază mesajele.