1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăBelarus

Belarus: alegeri pentru reconfirmarea regimului

Emma Levashkevich
24 februarie 2024

În Belarus au loc primele alegeri după prezidențialele fraudate din 2020. Scrutinul de duminică, 25 februarie 2024, nu va fi monitorizat de observatori independenți. Cum s-a pregătit regimul să nu aibă surprize la urne?

https://p.dw.com/p/4cpVY
Campanie electorală în Belarus, februarie 2024
Campanie electorală în Belarus, februarie 2024Imagine: DW

Sunt primele alegeri din Belarus de la criza politică din 2020. Duminică, 25 februarie 2024, populația este chemată să aleagă componența noului parlament și pe cea a viitoarelor consilii locale. Camera inferioară a legislativului este formată din 110 deputați. Pentru administrația locală vor fi desemnați aproximativ 12.000 de reprezentanți. Scrutinul nu are un prag minim de participare pentru a fi validat - alegerile vor fi considerate valabile indiferent câte persoane se prezintă la urne.

După amplele proteste care au contestat manipularea alegerilor prezidențiale din vara anului 2020, în urma cărora președintele (în funcție din 1994) Alexander Lukașenko a fost pur și simplu proclamat câștigător, regimul a amânat orice alt scrutin pentru o lungă perioadă de timp. Consiliile locale ar fi trebuit să fie alese în 2022, iar parlamentul în 2023.

Represiunea sucombă concurența politică

În ultimii ani, regimul Lukașenko a ”curățat” temeinic peisajul politic, observă Centrul pentru Drepturile Omului ”Viasna” și Comitetul Helsinki din Belarus, coordonatorii unei campanii intitulate ”Apărătorii drepturilor omului pentru alegeri libere”. Din cele 16 partide inițiale, au mai rămas doar patru. Fiecare dintre acestea și-a exprimat sprijinul deplin pentru Lukașenko.

Exclusivitate DW: Un martor complice la crime, povesteşte

Potrivit celor două organizații neguvernamentale specializate în verificarea respectării drepturilor omului, chiar înainte de a fi anunțate alegerile pentru 2024, autoritățile au creat o atmosferă de teamă prin represiune și arbitrar: ”După alegerile prezidențiale, regimul a devastat sistematic spațiul public și politic. Nu mai este loc de dezbate". La sfârșitul anului 2020 erau cunoscute 650 de cazuri de persecuție politică. De atunci numărul a crescut constant: în 2021 erau 1380, în 2022 au fost raportate 3800 iar la sfârșitul lui 2023 s-a ajuns la peste 5000 de cazuri.

Politologul Artiom Shraibman, care a trebuit să fugă din Belarus, consideră că alegerile sunt un ”test al sistemului, interesat să afle dacă rezistă în continuare”. Astfel, spune Shraibman, ”se explică nervozitatea regimului”.

Nu se poate vota în străinătate

Autoritățile vor să controleze pe cât posibil alegătorii, motiv pentru care cabinele de vot nu vor avea perdele. Fotografierea buletinelor de vot este interzisă. Iar cetățenii care locuiesc în străinătate  - peste 1,8 milioane de oameni - nu vor putea vota, ca de obicei, în ambasade.

Noi alegeri fără observatori independenţi
Noi alegeri fără observatori independenţiImagine: Bastian/Caro/picture alliance

Numele membrilor comisiilor electorale sunt secrete. Într-o fotografie folosită pentru a relata despre alegeri, agenția de știri de stat Belarusian Telegraph Agency (Belta) a anonimizat chiar și fețele candidaților.

Alegeri fără observatori independenți

Este al treilea rând de alegeri din Belarus la care observatorii de la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu au acces. Din perspectiva Ministerului de Externe de la Minsk, ”motivele sunt simple și clare”. Acestea includ ”predominanța tradițională a reprezentanților țărilor occidentale în misiunile OSCE”, ”sancțiunile politice și economice nejustificate din partea țărilor occidentale” sau ”deteriorarea opțiunilor logistice pentru belaruși la plecarea și intrarea în țară”.

Directorul Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), Matteo Mecacci, se teme că populația nu va avea parte de ”o evaluare imparțială, transparentă și cuprinzătoare a alegerilor”, din cauza absenței acestei monitorizări independente. ”Acest lucru contrazice atât angajamentele și tratatele încheiate de Belarus, cât și spiritul de cooperare pe care se bazează OSCE”, a subliniat Mecacci.

Din rațiuni de securitate vor lipsi și observatorii independenți pentru drepturile omului. O comisie de experți ar trebui să colecteze informații din surse deschise. Există anumite canale de raportare anonimă a încălcărilor corectitudinii alegerilor.

Migraţia ca armă

"Astăzi există riscuri mari pentru observatorii electorali independenți. Autoritățile au retras licențele organizațiilor pentru drepturile omului care anterior puteau trimite legal observatori la secțiile de votare. Unele organizații au fost chiar clasificate drept extremiste, motiv pentru care pot fi și urmărite penal”, a explicat avocata Svetlana Golovneva.

Cine poate veni ca observator?

Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Minsk, în locul observatorilor din OSCE, alegerile din Belarus sunt monitorizate de reprezentanți ai comisiilor omoloage din republicile postsovietice reunite în Comunitatea Statelor Independente (CSI) și de cei ai Asociației Organismelor Electorale Mondiale (A-WEB), de o misiune a Adunării Parlamentare a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (alianța militară fondată de Rusia în 2002 alături de mai multe foste entități - acum independente - din defuncta Uniune Sovietică), precum și de 23 de persoane din Uniunea Europeană, despre a căror acreditare agenția de presă Belta a anunțat joi, 22 februarie, fără a da informații privind identitatea lor sau organizațiile în care activează (se știe doar că vin din țări precum Germania, Lituania sau Polonia).

Avocata Svetlana Golovneva subliniază că regimurile nedemocratice încearcă adesea să organizeze asemenea misiuni fals independente pentru a obține o evaluare pozitivă a alegerilor. ”Fără nicio posibilitate de monitorizare din partea societății civile sau a observatorilor străini independenți, devine mult mai dificil să strângem dovezi că alegerile nu s-au desfășurat liber și corect”, avertizează jurista.

Campanie pentru alegeri parlamentare
Alegeri parlamentare fără presă independentă şi candidaţi alternativiImagine: Ales Petrovich/DW

Ce spune opoziția?

Forțele democratice din Belarus subliniază că votul de duminică nu poate fi numit alegeri. ”Nu au existat o campanie reală pentru alegerile parlamentare sau locale și nici condiții prealabile elementare pentru organizarea lor”, a punctat pentru DW Valeri Kovalevski, membru al așa-numitului Cabinetul Comun de Tranziție al Forțelor Democratice, un fel de guvern în exil fondat la Vilnius de adversarii politici fugiți din Belarus ai regimului Lukașenko.

Nu există mass-media independentă și nici candidați alternativi care să fi luptat cu adevărat pentru mandatele eligibile. ”Nu poți vorbi despre alegeri corecte și libere în Belarus când mii de oameni sunt închiși ca prizonieri politici și nu pot lua parte la vot”, conchide Kovalevski.

Autoare: Emma Levașkevici | Alexandra Boguslavskaia | Daria Bernstein